Politica agricolă comună

Politica agricolă comună 2014 - 2020

Lansată în 1962, politica agricolă comună (PAC) este un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și agricultorii săi. Obiectivele sale principale sunt:

- creșterea productivităţii agricole, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu hrană la preţuri rezonabile pentru consumatori;

- asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru agricultorii din UE.

În prezent, cu cincizeci de ani mai târziu, UE se confruntă cu noi provocări:

- securitatea alimentară – la nivel mondial, producţia de alimente vatrebui să se dubleze pentru a hrăni o populaţie mondială de 9 miliarde de oameni în 2050;

- schimbările climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale;

- susţinerea zonelor rurale din întreaga UE și menţinerea vitalităţii economiei rurale.

PAC este o politică adoptată de toate statele membre ale Uniunii Europene. Aceasta este gestionată și finanţată la nivel european din resursele bugetului anual al UE.

Ads

Costul PAC

Ca politică comună integrată, PAC este finanţată prin bugetul anual al UE. Pe de altă parte, alte domenii de politică, precum serviciile de sănătate și educaţia sunt finanţate în mare măsură de guvernele naţionale ale statelor membre ale UE. Când a fost lansată acum 50 de ani, PAC era cel mai mare element din cadrul unui buget UE foarte mic. În prezent, cheltuielile anuale cu agricultura și cu dezvoltarea rurală cumulează aproximativ 55 miliarde EUR, în jur de 45 % din bugetul total al UE. Cheltuielile PAC au atins punctul culminant de 72 % din bugetul UE în 1984 și de atunci au scăzut constant. Se anticipează că această tendinţă descendentă va continua.

Politica agricolă comună 2014 - 2020

Politica agricolă comună aduce alimentele pe mesele noastre, furnizând produse sănătoase, sigure și de înaltă calitate la preţuri accesibile și echitabile.

PAC a evoluat de-a lungul anilor pentru a face faţă schimbărilor situaţiei economice și cerinţelor cetăţenilor. Marea majoritate a cetăţenilor sprijină politica agricolă comună și recunosc beneficiile substanţiale pe care le aduce aceasta.

În prezent, PAC este adaptată pentru a răspunde provocărilor viitoare. În anii următori, aceasta va deveni mai echitabilă, mai ecologică, mai eficientă, dar și mai inovatoare. Precum în ultimii 50 de ani, aceasta va continua să aducă beneficii tuturor cetăţenilor UE.

Bugetul acordat României în cadrul financiar multianual al UE 2014-2020

Bugetul acordat României în cadrul financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020 este de 39,8 miliarde de euro, în creştere cu 18% faţă de bugetul din perioada 2007-2013.

Politicii Agricole Comune (PAC), România are alocate 17,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creştere cu 27% faţă de alocaţia în exerciţiul bugetar 2007-2013, care a fost de 13,8 miliarde euro.

“Am obţinut flexibilitatea la PAC, adică posibilitatea să facem transfer între pilonul I - dezvoltare rurală şi pilonul II - plăţi directe, până la 25% din cuantumul alocării pe exerciţiul bugetar. Este un procent foarte mare şi va fi o responsabilitate deosebită a Guvernului, dacă optează pentru transferuri între cei doi piloni. Va fi o decizie politică a Guvernului cum va gestiona din 2014 PAC şi sumele alocate celor doi piloni ai PAC”, a afirmat Băsescu în conferinţa de presă de la finalul Consiliului European.

Propunerile legale ale Comisiei Europene pentru dezvoltarea rurală după 2013

În 12 octombrie 2011, Comisia a prezentat un set de propuneri legale pentru perioada 2013-2020.

Propunerile includ un proiect de regulament [en] care oferă susţinere pentru dezvoltarea rurală din partea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Această nouă propunere a FEADR stă la baza politicii de dezvoltare rurală a PAC şi se aliniază strategiei de creştere Europa 2020.

Ca urmare a dezbaterii din Parlamentul european şi din Consiliu, aprobarea diferitelor regulamente şi acte de punere în aplicare trebuie efectuată până la sfârşitul 2013, cu scopul de a aplica reforma PAC începând cu 1 ianuarie 2014.

Reforma plăţilor directe rămâne o prioritate

Măsurile de înverzire, eligibile la plată din 2014

În ceea ce priveşte politicile de agromediu, referindu-se la România, comisarul consideră că nu o să avem probleme în aplicarea măsurilor de înverzire deoarece ţara noastră deţine deja zone de interes ecologic. Mai mult decât atât, aceste zone, care nu sunt eligibile la plată în prezent, vor putea primi finanţare începând din 2014 prin noua Politică Agricolă Comună. „Cred că în România nu o să fie o problemă aplicarea acestei măsuri de înverzire, respectiv păstrarea unui procent de 7% din suprafaţa fermei în interes ecologic, pentru că acolo s-au păstrat bine anumite reflexe şi din acest punct de vedere. Numai în zona de sud a ţării, unde suprafaţa arabilă e cea mai compactă, se găsesc benzi forestiere care există deja sau sunt în curs de plantare.

La fel, pe marginea canalelor de irigaţii sunt benzi care nu se pot cultiva şi margini de parcele care nu se pot utiliza tot timpul. Nu numai că suprafeţele acestea vor fi eligibile pentru plată din 2014, în limita a 7% din dimensiunea fermei, dar chiar vom încuraja agricultorii să le menţină. Chiar dacă nu au o valoare agronomică pentru cultură, aceste zone verzi au o valoare legată de biodiversitate şi de mediu“, a precizat Dacian Cioloş. Tot din 2014, agricultorii vor avea posibilitatea unei echivalări cu alte măsuri de agromediu din Pilonul II, dacă nu vor alege să acceseze fonduri pe aceste măsuri de înverzire propuse pe Pilonul I din PAC. De asemenea, comisarul a mai subliniat şi că există propuneri ca jumătate din procentul de înverzire de 7% să poată rămâne individual la nivelul fermei, iar cealaltă jumătate să poată fi gestionată la nivel regional, de mai multe ferme sau comune, pentru a se pune în valoare astfel de suprafeţe verzi care există în zona respectivă.

Securitatea alimentară, dependentă de dezvoltarea rurală

În viziunea comisarului, obiectivul securităţii alimentare în UE trebuie corelat cu dezvoltarea rurală, motiv pentru care susţine menţinerea unui buget important pentru finanţarea politicilor de dezvoltare rurală, în condiţiile în care fermierii de la nivelul întregii Uniuni trebuie să atingă o serie de standarde ale producţiei. În acest sens, noul guvern al României trebuie să se implice mai mult atât în modernizarea şi restructurarea agriculturii, cât şi în sprijinirea cercetării şi inovării din acest sector. Acest lucru presupune o mai bună colaborare între fermieri, companiile de consultanţă agricolă şi staţiunile de cercetare, precum şi stabilirea de contacte cu alţi parteneri din alte state membre. „Pe de o parte, pe unele domenii, România are experienţa ultimelor decenii în cercetare agricolă, experienţă care poate fi valorificată la nivel european, iar pe de altă parte, agricultorii din România au nevoie de sprijin pentru a-şi putea dezvolta performanţa“, a subliniat comisarul european.

Crearea fondurilor mutuale – un instrument important în noul PNDR

Un alt subiect abordat de Dacian Cioloş a fost crearea fondurilor mutuale care vor interveni în situaţii de criză. El a dat asigurări că există susţinere atât în Parlamentul European, cât şi în Consiliul de Miniştri pentru acest demers şi că statele membre care vor dori crearea acestor fonduri vor putea să introducă o măsură în PNDR. „Fondurile mutuale rămân un instrument important în PNDR şi sper să existe şi în România interes pentru acest lucru. Cred că se pliază foarte bine în unele sectoare unde agricultorii sunt organizaţi ca sindicat agricol sau ca organizaţie agricolă şi acestea pot apăra interesele agricultorilor în relaţiile cu autorităţile publice. Pe structura acestor organizaţii, se pot constitui aceste fonduri care, dincolo de apărarea intereselor în raport cu autorităţile, vor putea sprijini interesele agricultorilor în raport cu piaţa“, a explicat Cioloş. De asemenea, aceste fonduri ar putea fi un instrument util şi în ceea ce priveşte instalarea tinerilor fermieri în mediul rural. Comisia Europeană recunoaşte că reînnoirea generaţiilor în agricultură este o problemă în întreaga UE, în condiţiile în care, la nivelul UE-27, numai 14% dintre agricultori au mai puţin de 40 ani.

Stiri meniu dreapta